Ce se intampla cu firmele in insolventa

Contextul Insolventei

Insolventa reprezinta o situatie financiara critica in care o companie nu mai poate sa isi indeplineasca obligatiile financiare fata de creditori. In Romania, aceasta situatie este reglementata prin Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa. Potrivit datelor furnizate de Oficiul National al Registrului Comertului (ONRC), in 2022, aproximativ 6.500 de firme au intrat in insolventa, ceea ce reprezinta o crestere de 10% fata de anul precedent.

Aceasta crestere a cazurilor de insolventa poate fi atribuita mai multor factori, printre care instabilitatea economica globala, managementul defectuos si schimbarile legislative. De asemenea, pandemia COVID-19 a avut un impact semnificativ asupra sanatatii financiare a multor companii, exacerbând problemele financiare existente. In acest context complex, este esential sa intelegem ce implica procesul de insolventa si cum afecteaza acesta firmele.

Etapele Procesului de Insolventa

Procesul de insolventa este complex si se desfasoara in mai multe etape care sunt menite sa asigure o gestionare cat mai eficienta a situatiei financiare dificile in care se afla o companie. Aceste etape sunt guvernate de lege si implica mai multi actori, inclusiv instantele judecatoresti, administratorii judiciari si creditorii.

Prima etapa a procesului este deschiderea procedurii de insolventa, care poate fi solicitata de catre debitor sau de catre creditori. Odata ce instanta a aprobat cererea, se desemneaza un administrator judiciar care va evalua situatia financiara a firmei si va propune un plan de reorganizare sau, daca situatia o impune, de lichidare. Planul de reorganizare trebuie aprobat de creditori si de instanta pentru a putea fi pus in aplicare.

In etapa de reorganizare, compania continua sa functioneze sub supravegherea administratorului judiciar, incercand sa isi redreseze situatia financiara prin masuri precum restructurarea datoriilor, reducerea costurilor sau vanzarea unor active. Daca planul de reorganizare nu da rezultate, firma poate fi supusa procedurii de lichidare, care implica vanzarea tuturor activelor pentru a plati creditorii. In acest caz, firma isi va inceta activitatea, iar debitorul va fi radiat din registrul comertului.

Impactul Insolventei asupra Angajatilor

Insolventa unei firme are un impact semnificativ asupra angajatilor acesteia. Intr-o perioada de incertitudine, angajatii se confrunta cu riscul pierderii locurilor de munca, cu intarzieri in plata salariilor si cu un potential declin al conditiilor de munca. Potrivit unui studiu realizat de Institutul National de Statistica, aproximativ 45% dintre angajatii firmelor in insolventa si-au pierdut locurile de munca in 2022.

Pierderile de locuri de munca genereaza efecte negative nu doar asupra angajatilor direct afectati, ci si asupra economiei locale si nationale. Scaderea veniturilor disponibile afecteaza consumul si, implicit, activitatea economica. De asemenea, somajul crescut poate pune presiune asupra sistemului de protectie sociala.

In incercarea de a proteja interesele angajatilor, legislatia prevede ca acestia au un statut de creditor privilegiat in procesul de insolventa. Cu toate acestea, recuperarea salariilor restante depinde de succesul procedurii de reorganizare sau de lichidare si de valoarea activelor disponibile pentru acoperirea datoriilor.

Impactul asupra Creditorilor

Creditorii sunt una dintre cele mai afectate parti in cazul insolventei unei firme. Recuperarea sumelor datorate depinde de succesul planului de reorganizare sau de lichidarea activelor. Creditorii sunt clasificati in functie de prioritati, iar acest lucru determina ordinea in care vor fi platiti.

Lista prioritatilor creditorilor:

• Creditori garantati: cei care au garantii reale asupra unor active ale firmei.
• Creditori bugetari: autoritati fiscale, precum ANAF.
• Creditori chirografari: cei fara garantii, care vor fi platiti doar dupa ce ceilalti si-au recuperat datoriile.
• Creditorii privilegiati: includ angajatii pentru salariile restante.
• Creditori subordonati: actionarii firmei, care sunt ultimii in ordinea de plata.

Potrivit unui raport al BNR, rata medie de recuperare a creantelor pentru creditorii chirografari in Romania este de aproximativ 20-30%. Aceasta rata scazuta de recuperare poate descuraja creditorii sa acorde finantari si poate afecta disponibilitatea creditului in economie. In acest context, este esential ca creditorii sa evalueze cu atentie riscurile asociate cu acordarea de credite si sa monitorizeze indeaproape situatia financiara a debitorilor.

Reorganizarea: O a Doua Sansa

Reorganizarea este o oportunitate pentru firmele in insolventa de a-si redresa situatia financiara si de a continua activitatea. Aceasta etapa este critica, deoarece ofera posibilitatea de a restructura datoriile si de a implementa masuri de eficientizare.

Procesul de reorganizare presupune colaborarea cu administratorul judiciar pentru elaborarea unui plan de redresare care sa fie aprobat de creditori si instanta. Planul poate include masuri precum reducerea costurilor operationale, restructurarea datoriilor prin conversia acestora in actiuni sau esalonarea platilor, si vanzarea unor active neesentiale pentru a obtine lichiditati.

Un exemplu notabil de succes in reorganizare este cazul companiei Oltchim, care a reusit sa finalizeze cu succes procesul si sa isi continue activitatea intr-o formula reconfigurata. Potrivit datelor publicate de companie, Oltchim a reusit sa-si reduca datoriile cu peste 50% si sa-si imbunatateasca indicatorii financiari in termen de trei ani de la initierea procedurii.

Cu toate acestea, nu toate firmele reusesc sa incheie cu succes procesul de reorganizare. Potrivit unui studiu realizat de CITR (Casa de Insolventa Transilvania), doar aproximativ 25% dintre firmele care intra in reorganizare reusesc sa isi redreseze activitatea pe termen lung.

Lichidarea: Sfarsitul Drumului

Atunci cand reorganizarea nu este posibila sau nu da rezultatele scontate, firma poate fi supusa procedurii de lichidare. Aceasta etapa reprezinta sfarsitul drumului pentru multe companii, deoarece implica vanzarea tuturor activelor pentru a achita datoriile catre creditori.

Procesul de lichidare este monitorizat de un lichidator judiciar, care este responsabil de inventarierea si evaluarea activelor, de organizarea licitatiilor pentru vanzarea acestora si de distribuirea sumelor obtinute catre creditori conform ordinii de prioritati stabilite de lege.

Un aspect important in procedura de lichidare este evaluarea corecta a activelor si organizarea eficienta a licitatiilor pentru a maximiza suma obtinuta. Potrivit unui raport al unei firme de consultanta financiara, activele firmelor supuse lichidarii se vand, in medie, la 60-70% din valoarea lor de piata, ceea ce poate face dificila acoperirea completa a datoriilor catre creditori.

In unele cazuri, lichidarea poate avea un impact negativ semnificativ asupra comunitatii locale, mai ales daca firma reprezenta un angajator important. Inchiderea unei intreprinderi poate duce la pierderi de locuri de munca si la scaderea activitatii economice in zona respectiva.

Reformele si Viitorul Insolventei

Intr-un mediu economic in continua schimbare, este esential ca legislatia privind insolventa sa fie adaptata pentru a raspunde nevoilor curente ale firmelor si creditorilor. Recent, au fost propuse mai multe reforme menite sa imbunatateasca eficienta procedurilor de insolventa si sa incurajeze redresarea firmelor.

Propuneri de reforme in domeniul insolventei:

• Reducerea birocratiei: simplificarea procedurilor pentru a accelera procesul de reorganizare si lichidare.
• Incurajarea finantarilor noi: oferirea de garantii si facilitati pentru creditorii care ofera finantare companiilor aflate in reorganizare.
• Sustinerea intreprinderilor mici si mijlocii: introducerea unor masuri specifice pentru a sprijini IMM-urile in depasirea dificultatilor financiare.
• Reformarea sistemului de prioritati: revizuirea ordinii de plata a creditorilor pentru a asigura o mai buna protectie a intereselor acestora.
• Transparenta si raportare: imbunatatirea cerintelor de raportare pentru a asigura o mai mare transparenta in procesul de insolventa.

Implementarea acestor reforme ar putea contribui la crearea unui mediu mai favorabil pentru redresarea firmelor si la reducerea impactului negativ al insolventei asupra economiei. Potrivit unui studiu realizat de Banca Mondiala, tarile cu sisteme de insolventa mai eficiente au rate de recuperare a creantelor mai mari si o mai buna performanta economica pe termen lung.

In concluzie, intelegerea complexitatii procesului de insolventa si a impactului sau asupra firmelor, angajatilor si creditorilor este esentiala pentru a naviga cu succes prin aceasta situatie dificila. Desi insolventa reprezinta o provocare semnificativa, cu planificare si management adecvat, multe firme pot supravietui si chiar prospera pe termen lung.